În jurul echimozei plenipotenţiale

7 Septembrie 2009

Legat de strania pendulă

Strîns calm în minima cîreangă
O adiere mută
de sinuos seren,
atrage strîns printre simine.
Lungi lemne încălzite roz,
ocazional, eteric, numeral,
ea singură modifica tăierea
şi dacă prin potriva
lucrurilor
se mai putea încă
controla vederea,
singura tăcere ce staţiona adînc înfiptă-n mîl
era cartonul ud, ce-i stăpînea avalul.
 
Ea a crezut că începuse
că sfărîmîndu-se  în jur
direcţia primară era şi cea corectă
numai că timpul şi fluidele dulcege
au demonstrat durerea
lipsei răului.
 
Imprecis îi stătea astăzi
evidenta împodobire cu mătăniile fosforente.
 
În jurul echimozei plenipotenţiale
egrete albe îmbibate-n moi bruiaje
zburau în jururile siluetelor amare.
Şi şi-au hotărît penele unele altora
şi şi-au zîmbit zîmbetele
şi şi-au respirat spumele şi odăile goale.
În ele au găsit mireanul
sublimul… primul pas.
Acolo lîngă, pe potecile discrete
pe pereţii întinşi şi denivelaţi cu mîna
picioare drepte atîrnau selenar prin
colbul întunecat al sertarelor închise.
 
Ştiu că nu era onestă cu sutele de mine.
Ştiu că dacă ar fi putut să ştie, nu ar
mai fi înţeles sau poate aminti de unde,
cu toţii am ţinut-o aproape.
Am protejat-o de prea plinul
şi i-am furat cuvinte
şi mirosuri.
 
Am înclinat spre ea orizonturi înnorate,

  • Share/Bookmark

Amperitatea din Aceeași Vocală

29 Iulie 2009

Din singura vocală

lungă, nepăsătoare

filiformă și înstrăinată de gura lui,

devine predicat sublim

în sălile de baie

între seriile infinite de gresie portocalie, avortul.


Prin ea se învîrcolește mîna care cere

servitoarea care plînge

și stele care reușesc sa sclipească dintre

verdele clopotelor lăcrimînd a efort divin.


O vocală goală lunga

seacă și irepetabilă

un lung drum parcurs de strîngerea în vidatele plieri ale merilor,

un drum parcurs cu spatele la adierea papilelor dintre cărnurile lipidice,

o viroagă scalpată printre figuri de ceară amară.


Iar în spatele ei, un om zăcea atent lîngă grămezile atîrnînde

de oi si oale, colorate împreună cu

pixul galben oranj.

Cu mîna deschisă din vene.

Cu ochiul strivit în latrinele aspre

ale sinistraților poponari.


Homosexualitate atîrnînd la nivel de amperitate.

  • Share/Bookmark

Optsprezece

29 Iulie 2009

Am adus pe aceste șine dificile

alterările necesare îndoirii de sine.

Am avîntat printre feroviarele complimente,

fiecare picătură mortală.

Am fermentat îndestulatele spice de predominare.


O singură dorință a transparenței maternale,

a îndestulatei picurări materne

a învrăjbirilor saline.

O singură handicapare serenă,

o singură picătură atinsă de zilnica flegmatare

a vulgarei simplități stînge.


Simțim cu toții, împreună, revenirea ploii de ora

optsprezece.

  • Share/Bookmark

Un Munte Viciat

28 Iulie 2009
Distrugînd felurite modele
şi mari podoabe adumbrite
verticale plante ce strivesc satîruri
sfîrtecă munţii creuzaţi în fluviile
popoarelor ciripite.
Un astfel de munte viciat,
un astfel de unduitor sălbatic ce trece printre vărfuri de alminteri
nu poate decît să atragă amintea
spre simplele vindecături de fragede lunecări materne,
o vidă aluată ce desprinde culoare în judecată predestinată.
  • Share/Bookmark

Visul meu

2 Iulie 2009
 Visul meu este sa traiesc in Olanda undeva in Zeeland acolo unde cresterea nivelului oceanului planetar inundă in fiecare an sute de hectare, si sa cultiv varză rosie si cartofi, si sa am o casa mica cu ferestre mari pe toate partile casei, si curte cu pietris alb si papusele de copii care se uita in casa agatate pe la geamuri. si sa privesc cerurile fenomenale si apele minunate si apusurile si culorile luminiilor, si sa vorbesc Olandeza si sa uit romaneste si sa ma duc in weekend sa ma plimb pe strazile masonice ale Amsterdamului si sa miros iarba expirata pe strazile inguste caramidate si roscate ale orasului, si sa ma uit la acei oameni pe bicilete, atit de curati si de civilizati, atit de linistiti si parca intelepti … si sa ma duc intr-un coffe-shop gen Siberia sau undeva pe linga Spui si sa fumam iarba si sa ridem de toată lumea si sa asculatam Jazz si sa vorbim despre poezie, i sa ma intorc cu trenul acela galben ca un autobuz inapoi acasă in linistea sutelor de ape, a pasarilor si a pasunilor verzi cu vacile lor albe si curate, cu oile lor albe si curate. Si cu soarele prin sparturi de nori. Si in casa sa se vorbeasca numai franceza si olanedeza. Si sa am bataturi in miini si cizme de cauciuc. Si tractor si tot felul de accesorii la el. Si ea sa aiba tatuat pe mina stinga ciresi in floare iar pe picioarul drept doi cocori inlantuiti in asfintit.Si eu sa fiu un seminarist ortodox rus cu barba lunga si parul lung si imbracat in camasi lungi palid colorate si ea sa fie o spaniloloaică Budistă ce a facut turul mongoliei pe jos si lucreaza la un institut de Yoga in Rotterdam si asculta Bert Kaempfert in zilele ploioase si citeste I Ching. i cind apa se va ridica atit de mult apa incit va trebui sa plecam de acolo, si statul ne va plati pamintul vom pleca pe jos la cel mai mare festival spiritual din lume, Kumbh Mela in Allahabad, India, unde ne vom găsi gurul predestinat si vom părăsi lumea impreună cu el pentru pregatirea trecerii in Nirvana in padure impreuna cu guru vom invața sa fim împreuna unul cu altul pentru prima oara in viata. Iar dragostea noastra unul pentru altul va deveni eternă. Si nu numai eu cu ea ci noi cu toate fiintele vii si moarte, trecute si viitoare. SI vom deschide pentru prima oara ochii si vor lacrima de bucuria luminii si a vietii, a culorilor si a umbrelor. Si dupa 12 ani guru va pleca dinnou la Kumbh Mela si noi vom ramine singuri in padure si vom continua drumul catre Nirvana. Si intr-o zi dupa o ploaie calda de dimineata in mirosul florilor si cintecul bucuros al pasarilor vom hoatari sa trecem in Nirvana amindoi impreuna…
  • Share/Bookmark

O BUNICA CARE ISI DOREA SA MOARA

17 Iunie 2009
O BUNICA CARE ISI DOREA SA MOARA, se uita la TV, din frica de moarte. Si televizorul o tine in viata mult mai mult decit aerul sau linistea. Singurul motor care o facu sa traiasca 121 de ani a fost televizorul si linistea lui macinata, in schimbul terifiantei intunecimi a mortii. Era obisnuita cu lumina si cu intmplarea, cu actiunea, cu sa se intimple naibii ceva, se plictisea repede si avea intotdeauna invitati la ea acasa. Acum in azil era printre mult prea multele legume care nu mai aveau nimic de facut, si se plictisea ingrozitor. Se uita la TV la toate emisiunile distractive cu platou mare si cu multe birfe, si la telenovele, si astfel uita unde se afla in jur de 12 ore zilnic. A incercat odata sa se roage sau sa se uite pe fereastra, dar a renunta repede din cauza fricii cronice si acute pe care o simtea la simplul gind ca miine moare. Sau ca poate muri oricind. Desi rudelor le spunea ca isi doreste sa moara si chiar daca si ea credea acest lucru, avea o frica enorma de moarte, o frica atit de mare incit aceasta o tinea in viata. Renuntase la medicamentele de tensiune pentru ca cu ele nu mai putea sa fie la fel de activa si de implicata in viata televiziunii. Si cel mai mult si mai mult o deranja ca nu mai avea ce sa faca altceva in afara televiziunii. Asta nu se intimpla destul de des, dar se intimpla. Si atunci morbitatea propriei fiinte o faceau sa dispere. De obiecei criza ii putea fi oprita doar de sedative cu actiune directa asupra intregului cortex si sistem cerebreal. Era nevoie sa o opresti ca pe televizor, sa o scoti din priza.
Intr-o zi isi vazu colega de camera moarta. Trasa la față făr putința de a mai schimba programul de la TV sau de a tuși. Atunci ii trecu prin minte că orice om care pune mina pe un cadavru devine el insusi parte din moartea celui atins. O fiinta moarta nu este un obiect neinsufletit. O relicva nu este o gramada de oase de obiecte. O fiinta nu poate deveni obiect daca ramine fara viata. Este un mort, un fost viu, are in el ceva care nu stiu ce este dar trebuie sa fie. Pentru ca moartea nu este absenta vietii, ci ea insasi este o forma de viata. Oare ce alte forme mai sint in aceasta categorie si noi nu stim. Oare de cite ori in viata ne pierdem viata? Oare citi dintre noi nu se misca in lume fara a mai avea viata in ei, ci altceva. O alta forma din categoria formelor de existentă. Nu cred ca trebuie sa fim vii neaparat ca sa putem trai. Traiul nu are nimic de a face cu viata. In categoria existentelor, pe linga viata si moarte mai sint sute de alte forme. Este un domeniu foarte complex, caruia ar trebui sa i se acorde o Universitate. Ce pacat ca nu stiu alte forme de existenta pe linga moarte si viata…
 
11271/ 17.06.2009

 

  • Share/Bookmark

PERSOANELE DESCHISE DIN FERONERIILE DESCHISE DE DESCHIDERILE

17 Iunie 2009
PERSOANELE DESCHISE DIN FERONERIILE DESCHISE DE DESCHIDERILE felurilor ce fac mai mult decit acestea mai mult decit acestea mai mult decit acestea mai mult decit felurile acestora si mult mai mult decit cele mai deschise deschideri ce pot insoti de la inceput descoperirile deschise din feluritele feluri ce se deschid si mai mult decit deschid dar daca deschid doar daca deschid si mai mult decit sa faca mai mult decit sa faca mai mult decit sa deschida decit sa faca mai mult decit atit mai mult decit atit decit atit decit atit decit daca ar fi decit ar fi decit ar fi decit ar fi fi fi ar fi decit ar fi decit ar fi s-ar teme sa fie si sa faca mai mult decit ar fi sa faca decit ar fi sa faca decit mai mult decit mai mult decit ar fi sa faca mai mult decit ar fi sa fie facut in mai multul fel decit cel care ar fi fost acolo sa vada ce s-a facut in acest rastimp mult mai mult decit sa fie el clatit degeaba in felul in care ar fi fost deschis in felul in care ar fi fost sa fie sa fi fost sa fie sa fi fost altfel decit ar fi mai mult in doi sau in trei sau in cinci sau in opt sute de sute de sute de milioane de voci ce deosebesc de feluritele dobînzi ale cuielor care se obisnuiesc sa faca mai si mai si mai mult decît sa fie facut atunci cind de ar fi sa fie nu s-ar mai fi facut atit de mult. Nu si daca nu ar fi sa fie nu ar fi avut atit de multe fii si fiice si nepoti si rude delgate in cimpiile descrise de marcantii genitaliilor desprinse din degetele desfundate ale conductelor oprimate in felurile deschise si desprinse in aripile factorilor peruviali ale factorilor feluriti ale facaturilor desprinse din denivelarile deschise si descrise de multele derivări si descrieri ale deconstructiilor ce fac mai mult si mai mult decit ar fi fost necesar intr-o societate deschisa si patriotica.
  • Share/Bookmark

SECTIUNI DESPRINSE PRIN FACTIUNILE CULEGERILOR DESPRINSE DE PE AFISELE PORNOGRAFICE DIN MARILE ORASE

17 Iunie 2009
SECTIUNI DESPRINSE PRIN FACTIUNILE CULEGERILOR DESPRINSE DE PE AFISELE PORNOGRAFICE DIN MARILE ORASE. Afisele prinse pe toate fețele blocurilor, cu genitalele lor curgatoare, cu femininele gauri deschise, primind, primind, primind. Incentru exista un panou enorm LCD pe care sint filme porno 24 ore pe zi. In statiile de trolebuz exista femei care pina vine masina le poti fute un pic. Exista semne in locuri pblice in care sunt reprezentate doua figurine care se fut si peste ele un semn mare de interzis la fel ca si cu fumatul. Dar foarte rar, in primarie, in muzee, in biserici. In restaurante exista paturi si chiuvete la fiecare masa. Sperma peste tot. Parfumurile la moda sint cele de genitale, de saliva, de miros de gura cu sperma de ieri. De dimineata. La moda este tapetul de piele de om. Mortii sint delicatese. Nimeni nu ia medicamente, nimeni nu mai maninca care de animal. Se organizeaza petreceri pentru oamenii mai in virsta, se aduc femei sau barbati tineri, rude cu care fac sex si innainte de orgasm li se taie gitul, mortul trebuie omorit in extaz. Si apoi transat si pregatit. Nimeni nu mai omoara pe nimeni, haotic toti se omoara singuri, in momente de extaz pentru a se lasa mincati. E tabu sa mori singur sau ingropat, sa te maince viermii. Exista o fericire generala. O societate orgasmica. Lumea leviteaza prin parcuri. Copii se joaca pac pac cu energie chi. Mamele le fac felatie si cunilingus de cind se nasc. Intilnirile familiale sint in general orgii. Femeile isi pot controla ovarele la fel de usor ca si degetel de la mina. Asa isi controloeaza sarcina foarte usor, nu exista avorturi sau copii nedoriti sau accidentali. Facerea de copii este in sine un ritual. O bucurie enorma, un eveniment. Si se face cu mult sperma de la mai multi barbati, cit mai multi cit mai iubiti si cit mai cunsocuti. Un coctail de sperma. Cerul e mai senin, plaoile mai dulci, pamintul mai moale si mai cald. Fiecare are formarea lui proprie si fiecare are dorintele care il sculpteaza in aerul si in timpul sau propriu.  
  • Share/Bookmark

fascinant si cum visînd

17 Iunie 2009
Este la fel de fascinant si cum visînd, dorind, speculînd, sevrînd, dramatizînd, întîmplîndu-se, fiecare actiune si sistem de inlantuire este si functioneaza diferit. Are legile sale proprii, gravitatia functioneaza numai in intimplari, timpul numai in unele dintre ele, spatiul la fel. Cit de diferit functioneaza dorinta de vis, speculatia de drama, visul de intimplare, drama de dorinta. Si cu toate ca ele sint intrepatrunse si nu independente, creaza in simtirile noastre experiente foarte diferite. Iar aceste locuri unde se string aceste experiente sint organe ale fiiri. Organe ale unei fiinte la fel de virtuale si reale ca si reactiunea inexistenta a unei umbre vazute ca obstacol de beton. Dar ele sint facute din ‘beton’ si pentru ca le folosim ca fiind din beton, invatam sa construim cu ele si sa ne jucam cu ele ca din beton. Sculpturi minunate ce au facut celebre fiinte pe acest pamint. E minunat cum tinînd minte, ne consacram urmasii in zei ai fiiri noastre. Dar orice privire cit de scurta pe fereastra portilor deschise, inspre afara cea mai deasă descopera simplitatea vederii si a pescuirii de pește prin fir si prin unduire sublimă a feței de apă. Pentru ca ceea ce sintem sintem in sine fiinte virtuale, inexistente, si de aceea este miraculos de fiecare data cind o inexistență misca un deget. Dar trebuie sa ne luăm ca existenți pentru a ne juca cu degetele, pentru a cinta la pian, dar in acelasi timp cei care stiu ca degetele lor sint doar degete nu stiu destul pentru a cinta Bach, pentru ca adevarul trebuie stiut, inteles si cunoscut. Nu poti fi nimic fara sa fi fost ceva mai inainte. Nu poti fi ceva fara sa fi fost nimic. Cum poti fi rau daca nu sti sa fi bun. Cum poti fi bun daca nu sti sa fi rau. Totul se stringe in jurul unui tine, mine, la fel de lacrimos si nivelat ca ceapa. Durerea desprinde in timp ce palcerea ne prinde.
Drama nu ‘este’ niciodată, ea face. Este parte din acele actiuni care trebuie sa se inhameze si sa se insaileze astfel incit sa reuseasca sa urneasca instinctul uman din ale sale intre ale timpului. Sintem o rasa de consum, la fel ca si celelalte animale, dar fiindca ele consuma numai pentru a trai si nu au nevoi atit de stratificate si de dependente de creatiile planetare, ele traiesc linistit. Noi pentru a ne cistiga statut si dreptul de a procrea si de a consduce un grup avem nevoie de tone si tone de materiale. Unde un cocos are dansul, sanatatea, penajul si curajul, omul are haine, masini, organizatii, case, sute si sute de tone de inutilitati. Variatia consumarii aceluiasi produs de sute de mii de ori este posibila in lumea animala datorita oscilarii personalitatii si prin asta a stariolor perceptive. Omul pe de alta parte, si-a creat diversifitate atit de variata si de complexa incit a devenit terna si identica. Bruiaje perceptice. Etc. Ha ha ha.
  • Share/Bookmark

CE PLACUT SA POTI SA SUBTIEZI ABECEDARUL

17 Iunie 2009
CE PLACUT SA POTI SA SUBTIEZI ABECEDARUL in potecile ramificate ale crimpeielor de alfabeturi deschise toate la pagina opt, imediat dupa introducere, acolo unde fermecatul isi deschide aripile pentru a detine aceste sectoare si descrieri atit de mirifice si atit de afurisite prin intoarcerile care nu mai pot avea deschiderile atit de multiplicate si atit de minunate incit sa ai acele fisicuri de strazi umede si reci ce asfintesc noaptea prin departarile acestea atit de mirificatoare si atit de fosnitoare. Nu orice am avut a fost si posibil de confectionat dar este atit de departe ce se poate face cu amintirea acelei ascunzatoare incit daca am fi reusit sa ne convingem singuri ca teroarea este cea mai buna solutie pentru aceste discutii deschise si rarefiate atunci nimeni nu ar mai fi deschis lampile care aduc cu ele fabricile cele mai grele si mai usoare.
Alfabetul este cea mai aiurea insiruire de litere. De ce Z-etul este ultima literă.
Nimeni nu stia de ce sarea este sărată si de ce atunci cind filamentele de la cadă se ard, cum de se intoarce cana in mina dreaptă la fel de usor ca un tirbuson special de facut pentru o sticlă de vin rosu. E o chestie interesantă cum că tirbusonul viu sa desprinde din carnea calatorului numai prin servietele deschise in patinorul acoperit din Miercurea-Ciuc.
De unde ideea asta ca trebuie sa fim sanatosi? 
  • Share/Bookmark

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

Parerea ta conteaza

Echipa Weblog.ro e alaturi de tine! Da-ne un semn!

  • Vrei sa iti faci cont pe www.weblog.ro si intampini dificultati?

  • Ai intrebari legate de folosirea site-ului?

  • Doresti sa ne comunici comportamentele abuzive ale unor membri?

  • Vrei sa faci comentarii sau sa ne dai anumite sugestii?

P A R E R E A T A